Comunicat de presă nr. 7 din 29 februarie 2024

Astăzi, 29 Februarie a.c., în sala „Ovală” a Palatului Administrativ, au avut loc ședința de lucru cu membrii Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice.

Ordinea de zi a ședinței de lucru cu membrii Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice a cuprins următoarele subiecte:

  1. Modul de repartizare și de acordare a biletelor de tratament pentru pensionari și celelalte categorii de beneficiari din județul Constanța, prezentat de Casa Județeană de Pensii Constanța.

Sistemul de acordare a biletelor de tratament balnear pentru persoanele îndreptățite este organizat și administrat de către Casa Națională de Pensii Publice, având la dispoziție fondurile alocate pentru acest tip de prestații prin Legea Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat.

Unul dintre cele mai importante aspecte ale acestei activități este faptul că, în fiecare an, se încearcă să se acopere cererea de bilete de tratament iar în funcție de numărul solicitărilor se alocă suplimentări, astfel încât toți cei doritori să poată beneficia de un sejur constând în 16 zile de cazare, masa și tratament balnear 12 zile.

Din punct de vedere statistic, numărul solicitărilor de bilete de tratament este mai mare pentru perioada sezonului cald, beneficiarii evitând de multe ori plecarea la tratament în sezonul rece. Nu în ultimul rând trebuie precizat și faptul că pensionarii evită, de regulă, unitățile de cazare care nu au bază de tratament proprie, întrucât, din cauza afecțiunilor de care suferă, le este de multe ori dificil a se deplasa între unitatea de cazare și baza de tratament.

Dintotdeauna numărul solicitărilor a fost mai mare pentru anumite stațiuni (Covasna, Olanesti, Herculane, Felix, Mangalia, Căciulata), în vreme ce altele au fost mai puțin căutate. Astfel, numărul solicitărilor a fost mereu mai mic în cazul stațiunilor precum: Turda, Bizușa, Voineasa, Costinesti, Lacu Sarat, Ocna Șugatag.

Repartizarea locurilor se face în conformitate cu un punctaj stabilit pentru fiecare beneficiar în parte în funcție de:

  • dacă solicitantul a beneficiat în ultimii doi ani de bilet de tratament în sezon (15 mai – 31 august) sau în extrasezon;
  • categoria de pensie a beneficiarului;
  • cuantumul total brut al drepturilor de pensie + drepturi bănești din alte legi speciale.

Primul beneficiu și poate cel mai important al acestui sistem îl constituie faptul că face posibilă evitarea aglomerației de la ghișee și repartizarea corecta și transparentă a biletelor de tratament.

Documentele necesare pentru obținerea unui bilet de tratament sunt următoarele:

  • cerere tip și declarație pe proprie raspundere în legatură cu alte venituri de natură salarială (poate fi obținută de la cele două ghișee dedicate sau poate fi decărcată de pe site-ul instituției)
  • actul de identitate (Cl sau Bl) în original
  • trimitere medicală (formular cu regim special unic pentru serviciile medicale de recuperare – reabilitare acordate de catre societatile de turism balnear si de recuperare, eliberat de medicul de familie sau medicul de specialitate, aflat in relatii contractuale cu casele de asigurari de sanatate (prezentarea actului originalse face la eliberarea biletului).

Pentru obținerea unui bilet de tratament fiecare pensionar achită 50% din valoarea brută a pensiei de asigurări sociale de stat, dar nu mai mult decât prețul biletului. Dacă pensionarul în cauză este și salariat, va achita și jumătate din cuantumul salariului. În cazul în care nu desfășoară activitați profesionale, cel în cauză va da o declarație pe propria răspundere în acest sens.

Biletele de tratament pot fi acordate și asiguraților care, împreună cu cererea tip de solicitare, vor prezenta o adeverință de salariu. În cazul acestora contribuția pentru un bilet de tratament se calculează după cum urmează:

  • dacă au venitul mai mic sau cel puțin egal cu salariul mediu brut folosit la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat ( 7.567 lei in 2024) plătesc 50% din prețul biletului;
  • dacă au venitul mai mare decat salariul mediu brut folosit la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat plătesc biletul întreg.

Precizări:

  • Cererile trebuie depuse cu minim 30 de zile anterioare primei luni din perioada pentru care se solicita bilet.
  • Ordinea de ierarhizare a cererilor depuse este dată de ordinea descrescătoare a punctajelor aferente fiecărei cereri.
  • În cazul cererilor depuse de persoane care doresc să meargă împreună la tratament balnear, punctajul luat în calcul în vederea ierarhizării se stabilește ca medie a punctajelor individuale.
  • Biletele de tratament se acordă individual.
  • În cursul unui an calendaristic, unei persoane i se poate elibera un singur bilet de tratament balnear.

În anul 2023 Casei Județene de Pensii Constanta i-a fost repartizat un număr de 3.619 bilete de tratament (cu 200 mai puține comparativ cu 2022) din care au fost valorificate 3.151. Dintre acestea 468 de bilete a fost acordate gratuit fiind repartizate, conform legii, beneficiarilor de legi speciale (veterani, pensionari I.O.V.R, pensionari de invaliditate, beneficiari de legi speciale, DL 118/1990, Legea 189/2000, Legea nr.448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap). Numărul biletelor gratuite poate fi în procent de maximum 15% din numărul total al biletelor.

De la începutul anului 2024 și până la acest moment au fost înregistrate 2017 cereri de acordare a biletelor de tratament pentru toate seriile anului în curs.

Prima serie a acestui an a fost cu data de prezentare 19.02.2024 și au fost disponibile 59 bilete, din care au fost eliberate 31 către beneficiari care au dorit sa mearga la tratament.

  1. Mijloace de prevenire și gestionare a problemelor de sănătate mintală prezentate de Direcția de Sănătate Publică Constanța.

Îmbătrânirea și sănătatea mintală: 6 recomandări ca să gestionăm probleme ce afectează starea de bine emoțională.

  1. Problemele de sănătate fizică

Odată ce omul îmbătrânește, schimbările fizice în organism sunt ireversibile. Spre exemplu, apar dureri de articulație, iar pielea devine mai puțin flexibilă. Unele dintre aceste schimbări pot afecta viața de zi cu zi. De exemplu, menopauza provoacă fluctuații a nivelului de hormoni. În rezultat apar simptome precum schimbări de dispoziție și bufeuri.

Totodată, pe măsură ce persoana îmbătrânește, cresc riscurile de a dezvolta probleme cronice de sănătate așa ca hipertensiune arterială, boli de inimă sau probleme ce țin de capacitatea de deplasare. Problemele de sănătate pot fi stresante și dureroase. Astfel, poate scădea calitatea vieții, iar în consecință, spun specialiștii, poate apărea anxietatea și depresia.

  1. Pensionarea

Deși mulți dintre vârstnici așteaptă cu nerăbdare răgazul de după pensionare, această perioadă poate aduce cu sine o adevărată schimbare a modului obișnuit de viață. Iar cu aceasta și provocări neașteptate. „Unii oameni se simt lipsiți de comunicare și mai puțin sociabili, iar acest lucru le poate afecta starea de spirit”, spune Gail Saltz, profesor asociat clinic de psihiatrie la Spitalul Prezbiterian din New York.

În același timp, persoanele ajunse la pensie se pomenesc că au mai mult timp pe care trebuie să-l petreacă cu partenerul său, ceea ce crește uneori iritabilitatea și tulbură relația de cuplu.

  1. Singurătatea sau izolarea socială

Pe măsură ce îmbătrânesc, unii oameni se simt mai singuri și mai izolați de prietenii, familia și comunitatea lor. Aceasta poate fi explicat și de faptul că pe măsură ce îmbătrânesc, numărul celor care înconjurau persoana scade. APA constată că aproape jumătate dintre femeile care au peste 75 de ani trăiesc singure. Prin urmare, persoanele în etate pot trece prin anxietate și depresie în lipsa unor persoane cu care să comunice și să-și împartă emoțiile.

  1. Sindromul cuibului gol

Mulți dintre vârstnici ajung să se simtă triști sau singuri atunci când copiii lor cresc și „zboară din cuibul părintesc”. Sindromul cuibului gol este deosebit de dureros pentru cei care și-au creat identitatea în jurul valorii de a fi părinte. Acest sentiment de pierdere poate afecta negativ sănătatea mintală și poate duce la o stare depresivă.

  1. Grija pentru un membru al familiei

Persoanele în vârstă se pot pomeni și cu alte situații de îngrijorare. În timp ce copii pleacă din familie, poate apărea altă responsabilitate – grija pentru persoanele dragi bătrâne. Funcția de îngrijitor poate fi suprasolicitată și plină de responsabilități, ceea ce la fel cauzează stres fizic și emoțional.

Cum să-ți susții sănătatea mintală pe măsură ce îmbătrânești?

Există câteva strategii care ar putea să vă ajute vă protejați și să vă susțineți sănătatea mintală în fața provocărilor ce apar odată cu îmbătrânirea.

  1. Puneți activitatea fizică pe primul loc

Cercetările arată că 30 de minute de exerciții fizice de 3-4 ori pe săptămână îmbunătățesc starea de spirit și reduc din anxietate. În plus, dacă vă mențineți în formă fizică bună, contribuiți și la păstrarea funcției cognitive. La fel, scade riscul problemelor de sănătate și vă mențineți independența.

  1. Asigurați-vă o alimentație diversificată și bogată în nutrienți

Pentru menținerea sănătății mentale la orice vârstă este important să vă asigurați că consumați suficiente fructe și legume. Este demonstrat că sănătatea mentală are de suferită dacă din dietă lipsesc anumite vitamine. De exemplu, deficitul de vitamina D cauzează schimbările de dispoziție și poate duce la depresie. La fel și insuficiența vitaminelor B și a acidului folic pot influența stările depresive.

  1. Dormiți suficient și calitativ

Cu timpul, starea de spirit poate avea de suferit dacă dormiți insuficient. Mai mult, poate crește iritabilitatea și anxietatea. Prin urmare, se recomandă să dormiți 7-9 ore pe noapte ca să vă mențineți sănătatea mentală și fizică în normă.

  1. Apelați la ajutor specializat

Cu toate că în jur de 1/5 dintre vârstnicii trecuți de 55 de ani suferă de anumite tulburări mintale, mai puțin de 3% dintre aceștia apelează la ajutor profesional pentru problemele lor de sănătate, notează APA .

Subliniem că în cazul în care anxietatea sau depresia vă afectează viața de zi cu zi, este important să apelați după tratament la timp, înainte ca problema să devină greu de controlat și de rezolvat. Tulburările mintale netratate pot trece în boală și scad din calitatea vieții la bătrânețe.

  1. Rămâneți conectat cu cei din jur

Încercați să vă mențineți relațiile cu cei din jur. Așa veți putea miza pe sprijin social. În plus veți avea dispoziție mai bună, se va diminua și anxietatea. Săptămânal programați-vă timp pe care să- l petreceți cu familia și prietenii. Nu ezitați să vă extindeți cercul de cunoștințe noi.

  1. Faceți lucruri care vă plac

Se întâmplă ca în tinerețe oamenii să nu dispună de atâta timp cât și-ar dori ca să facă ce le este pe plac. Prin urmare, oamenii în etate se pot bucura de acest timp liber ca să-l dedice activităților și hobby-urilor pe care le iubesc. Fericirea poate fi generată de lucruri neînsemnate cum ar fi anumite jocuri de grup, relaxare, îngrijire de sine. Un astfel, de mod de viață înseamnă mai puțin stres și mai mult echilibru emoțional.

  1. Modalități de promovare a imaginii pozitive a persoanelor vârstnice în comunitate și dezvoltare a de programelor de educație comunitară privind prevenirea și combaterea formelor de violenta, abuz și neglijare asupra persoanelor vârstnice prezentat de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Drepturilor Copilului Constanța

În România, sunt considerate persoane vârstnice, persoanele care au împlinit vârsta de pensionare stabilită de lege, în conformitate cu Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, singurul act normativ care oferă o definiție.

Neglijarea și abuzul față de vârstnici, sunt fenomene care reflectă distincția pe care o face la un moment dat societatea între ceea ce e acceptabil și ceea ce nu e acceptabil în cazul relațiilor interpersonale cu vârstnicii și reflectă valorile, normele, credințele și stereotipurile dintr-un spatiu cultural.

Definiția cea mai cuprinzătoare considerăm că este cea a Organizației Mondiale a Sănătății(OMS), care întelege prin violență: „amenințarea sau utilizarea intenționată a forței fizice sau a puterii împotriva propriei persoane, a altei persoane, împotriva unui grup, sau a comunității, și care antrenează un risc crescut de a produce un traumatism, un deces, o daună psihologică, o dezvoltare anormală sau o privațiune”. Astfel se definește violența în raport cu sănătatea și starea de bine din punct de vedere fizic, psihic și social.

Dimensiunea acestui fenomen este, în continuare, într-o creștere subestimată, chiar ignorată și este explicată de mutații proprii societății contemporane precum: creșterea numerică a persoanelor vârstnice (îmbătrânirea demografică – “feminizarea îmbătrânirii”, creșterea numărului de femei în grupul de persoane vârstnice și “îmbătrânirea bătrânilor”, creșterea accentuată a numărului de persoane foarte vârstnice), mutațiile în structura și relațiile psiho-afective intrafamiliale, urbanizarea, restrângerea condițiilor de locuit, neegalitatea socială, migrarea rural-urbană.

Revenind la întrebarea: ”Cine și cum abuzează vârstnicii?”, aceștia sunt abuzați de persoane pe care le cunosc și în care au avut încredere, fie că sunt membrii de familie, prieteni, cunoscuți sau persoane de îngrijire medicală sau generală. Adesea, abuzul contra persoanelor vârstnice, este generat de către o rudă (membru al familiei) care locuiește împreună cu o persoană vârstnică sau de către persoane care nu au calitatea de rude, dar care fac parte din anturajul vârstnicului sau care vin în contact cu acesta.

La aceste două categorii se adaugă și categoria instituțiilor care nu au în vedere condiția de persoană defavorizată a persoanei vârstnice. Stereotipurile de gen și existența unui cumul de convingeri care minimalizează fenomenul violenței intrafamiliale, în special în mediul rural, reprezintă puternici factori de risc, în special în asociere cu faptul că problemele conflictuale între rude sunt probleme ce trebuie rezolvate în familie, neconsiderând necesară sesizarea autorităților pentru aplanarea lor. La acestea, se adaugă toleranța excesivă la violență din partea persoanelor vârstnice. În mediul rural, violența este percepută ca un fenomen normal, considerându-se că unele comportamente violente pot fi justificate, deoarece „…orice om își mai pierde cumpătul și devine violent”.

Diverse studii au arătat că cei mai constanți factori de risc pentru abuz sunt statutul marital, depresia, calitatea vieții, folosirea medicației și sexul feminin. Alt factor important de risc este capabilitatea fizică și psihologică. Persoanele vârstnice cu deficiențe fizice, mobilitate redusă, dificultăți în auto-îngrijire fiind cei mai predispuși la abuzuri. La fel, cei cu probleme psihologice de memorie, anxietate, tulburări de somn sau mai ales cei cu demență reprezintă o altă categorie de persoane vulnerabile. Mai există și factori de risc ce par similari cu cei din alte forme de violență familiala, precum proasta calitate a relațiilor, preexistența unei model de violență în familie, dependența de faptuitor, consumul de alcool și droguri, izolarea socială.

Încercând o clasificare a câtorva dintre factorii care fac vârstnicii mult mai vulnerabili la abuz, putem enumera:

  • Caracteristicile individuale
  • Vârsta avansată (peste 70 ani);
  • Sexul feminine;
  • Statutul marital;
  • Abilități inadecvate de a comunica.
  • Sănatatea fizică și mentală
  • Diminuarea capacității mentale (de ex. boala Alzheimer și alte forme de demență);
  • Tulburări mentale, în special depresia;
  • Folosirea medicației;
  • Afectarea cognitivă sau functională, deficitul intellectual;
  • Bolile cornice;
  • Impulsivitatea și trăsăturile agresive;
  • Dificultăți în realizarea activităților zilnice/domestice ce limitează independența persoanei;
  • Nevoi sporite sau speciale de îngrijire;
  • Factori sociali/relaționali
  • Izolarea social;
  • Dependența de îngrijitor;
  • Convietuire cu îngrijitorii potențial abuzivi sau exploatativi;
  • Lipsa de relații familiale strânse;
  • Lipsa de suport în comunitate sau acces la resurse.
  • Factori economici
  • Situatia locativă inadecvată sau nesiguranța privind locuința;
  • Epatarea financiară.

După cum putem observa, relele tratamente aplicate persoanelor vârstnice nu pot fi înțelese ca o problemă specifică vârstei a treia și nu cuprind numai relele tratamente corporale, ci și toate acțiunile și inacțiunile care au efecte negative grave asupra situației de viață și a confortului persoanelor vârstnice.

Forme ale acestor rele tratamente pot fi:

  • violența corporală directă (lovituri, zgâlțâituri, ciupituri, aplicarea de sancțiuni corporale, imobilizarea mecanică, privarea acestora de aparatele ajutătoare etc.);
  • violența corporală indirectă (administrarea nejustificată de medicamente, de exemplu sedative etc.);
  • abuzul sexual (nerespectarea limitelor pudorii individuale, contacte intime neconsimțite etc.);
  • violența emoțională sau psihică (agresiune verbală, dispreț sau indiferență, răceală emoțională, izolare socială, amenințarea cu violență corporală sau alt tip de violență sau alte represiuni, înjurături, umilințe etc.);
  • exploatarea financiară sau materială (utilizarea neautorizată a averii, vânzarea neconsimțită a bunurilor imobiliare, convingerea sau silirea la a face cadouri bănești, deturnarea de bani și obiecte de valoare până la obținerea de avantaje bănești etc.);
  • neglijența (ignorarea serviciilor cotidiene de îngrijire, a asistenței pentru igienă și a asistenței în general, îndeosebi privarea de alimente și surse de hidratare, apariția de escare și decubit cauzate de îngrijirea deficitară a persoanelor imobilizate la pat);
  • amenințarea cu abandonul sau cu plasarea într-un cămin;
  • abuzul prin cooptarea în serii de experimente fără acordul sau împotriva voinței persoanei vârstnice.

Modalitatea de a combate a abuzului asupra persoanelor vârstnice, în special în situația în care acestea sunt dependente de îngrijire, se poate soluționa corespunzător numai la nivel central. Din acest motiv, în cadrul dezvoltării unei strategii, fiecare actor implicat trebuie să elaboreze un plan de acțiune pentru evitarea relelor tratamente, plan pentru care trebuie puse la dispoziție mijloacele necesare.

În cadrul planurilor de acțiune trebuie să se ia în considerare următoarele:

  • eliminarea statutului obligatoriu al temei relelor tratamente aplicate persoanelor vârstnice aflate în îngrijire, printr-o sensibilizare corespunzătoare a publicului larg, de exemplu prin campanii de informare și educare față de situația persoanelor care necesită îngrijire și a persoanelor care o acordă;
  • adoptarea de responsabilități și promovarea unui cadru legislativ, care să corespundă prevederilor Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene;
  • elaborarea de rapoarte privind prevenirea relelor tratamente aplicate persoanelor vârstnice în cadrul serviciilor de îngrijire la domiciliu sau în instituții. Aceste rapoarte ar trebui să cuprindă și răspunsuri la întrebarea dacă în statele membre există standarde (minime) de îngrijire cu valori obligatorii, dacă au fost create forme instituționalizate de control și cât de mare este eficiența acestor reglementări legislative privind protecția persoanelor vârstnice în cadrul acordării serviciilor de îngrijire la domiciliu sau în instituții;
  • îmbunătățirea nivelului de informare, a capacităților de acțiune și a cooperării între toți actorii și instituțiile implicate în serviciile de îngrijire. Sunt incluse aici și formarea și inițiativele pentru grupurile profesionale respectiv: personalul medical, personalul pentru serviciile de îngrijire, poliția, precum și crearea unor drepturi de semnalare a abuzurilor săvârșite de personalul din centrele de îngrijire;
  • crearea unei oferte complete de consiliere, confidențiale, pentru a acoperi din timp deficitele de informare a tuturor participanților (potențiali) și a tuturor persoanelor implicate în activitatea de îngrijire a persoanelor vârstnice;
  • crearea de oferte de degrevare a rudelor care acordă îngrijire și de posibilități de dialog și de sprijin pentru personalul specializat în servicii de îngrijire;
  • crearea de rețele de cooperare, formare și schimbul sistematic de informații între toți actorii și instituțiile implicate în acordarea de servicii de îngrijire a persoanelor vârstnice.

NOTĂ: Din Comitetul Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice fac parte următoarele instituții: Instituția Prefectului – Județul Constanța, Casa Județeană de Pensii Constanța, Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Constanța, Direcția de Sănătate Publică Constanța, Casa de Asigurări de Sănătate Constanța, Inspectoratul de Poliție Județean Constanța, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Drepturilor Copilului Constanța, Direcția Generală de Asistență Socială Constanța – Cămin persoane vârstnice, dar și organizații județene de pensionari (Consiliul Județean al Persoanelor Vârstnice Constanța, Uniunea Județeană a Pensionarilor Constanța, Asociația Pensionarilor din Silvicultură – Filiala Constanța, Liga Județeană a Pensionarilor Constanța și Asociația Pensionarilor Tomis 2021).

‘‘50% din menținerea sau alterarea stării de sănătate se datorează comportamentelor noastre, de la fumat la consumul exagerat de alcool, la o alimentație dezechilibrată, de la scuipatul pe stradă la praful din șantiere, de la singurătate până la lipsa unei vieți active, toate conduc la diminuarea stării de sănătate a populației.”, a declarat prefectul județului Constanța, Silviu-Iulian Coșa.